Arhitecții Aradului

Czigler Antal, Dömötör László, Fenyvesi Károly, Jiraszek Lajos, Halmay Andor, Heim Domokos, Kövér Lajos,Pekár Ferenc, Pikuley Lajos, Reisinger Sándor, Fodor Zsigmond, Steiner József, Szántay Lajos, Szömörkényi Rudolf, Milan Emil Tabaković, Vitézlo Rigel Antal. Capitol scris de Ujj János în lucrarea "Aradul merge înainte!" Versiunea în limba română: Gabriel Roman  


Dacă ne uităm pe lista proiectanților și constructorilor palatelor şi edificiilor din Arad devine evident că orașul de pe malul Mureşului a debordat de prezenţa arhitecților în ultimele două secole. Cei mai mulți dintre ei erau activi doar în orașul lor natal, dar au fost destul de mulți care au devenit faimoşi la nivel naţional şi chiar în întreaga lume. Arhitecții invitați la Arad (cu rare excepții ca Czigler Antal sau Steiner József) au fost însărcinați doar cu pregătirea proiectului şi designului unei singure opere monumentale. Iată câteva dintre cele mai semnificative nume care și-au lăsat amprenta asupra peisajului urban arădean: 

Czigler Antal (1810–1872) este unul dintre membrii generației arhitecților originari din Gyula. Atât tatăl, cât și fiul au practicat această profesie. A întocmit proiectele după care s-a construit Biserica Ortodoxă Română în Piața Tököly (astăzi Piaţa Catedralei vechi) între 1862 şi 1865. Este probabil să fi lucrat și alături de Skalniczky Antal în timpul proiectării noului teatru. Și-a proiectat şi propria casă de raport de pe Bulevardul central, lângă Palatul Hermann. Clădirea la care ne referim găzduiește în prezent Rectoratul și Facultatea de ştiinţe juridice a Universității de Vest Vasile Goldiș. 

Dömötör László – (n. 1889) pe lângă mai multe case de locuit a proiectat Sinagoga Ortodoxă -(de pe strada Báthory/astăzi Cozia nr. 12) și Casa de Cultură a Industriașilor (astăzi Teatrul de Marionete de pe strada Püspökség/Batthány/Episcopiei ). 

Domotor Laszlo

Fenyvesi Károly - în timpul primului război mondial a construit câteva case importante în stil secession: pe străzile Vasile Alecsandri (fostă Salacz la nr.6), Coșbuc (fostă Wesselényi la nr. 3). Câte o plăcuţă comemorativă de marmură marchează numele arhitectului pe ambele edificii. Casa de pe strada Octavian Goga (fostă Perényi) nr.3 îi poartă numele, chiar el a locuit în ea. Acolo a proiectat şi figuri decorative deasupra intrării (reprezentând un copil), iar pe ambele părți câte o miniatură. 

Jiraszek Lajos – a proiectat prima școală civilă de băieți deschisă în 1885 (pe strada Ion Georgescu/Kazinczy nr. 2) și a modificat planurile sediului Societăţii Căilor Ferate Unite Arad-Cenad  ACSEV (Palatul Cenad) cu vedere spre trei străzi/piețe (Bd.Revoluției nr.75). El a proiectat și clădirea școlii de pe strada Kapa/astăzi Căpitan Ignat împreună cu arhitectul Kocsis (?). 

Halmay Andor - în 1883 i s-a încredințat reconstrucția teatrului care a fost parţial distrus într-un incendiu. Împreună cu Reiter Eduárd din Timişoara a proiectat biserica romano-catolică neogotică din Pecica și a condus lucrările de construcție. La Szeged capela Kálvária și Palatul Finanţelor sunt legate de numele său, iar la Arad depozitul de fierărie Andrényi (pe strada Unirii/Petőfi nr. 7). 

Heim Domokos - a exercitat funcţia de primar al Aradului de două ori în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cunoaștem două dintre proiectele sale finalizate: Sinagoga Neologă (1827–1834) și propria sa casă familială (pe strada Deák Ferenc/Eminescu nr. 20–22). 

Kövér  Lajos - a fost activ la începutul secolului al XX-lea. A proiectat casa de raport Tüdős în 1902 (situată pe Bulevardul Revoluției nr. 40) și casa de raport Jakabffy în 1906 (de pe strada Szent László/astăzi Cloșca u. 14). 

Pekár Ferenc - conducătorii orașului i-au încredințat modificarea proiectului noii clădirii a primăriei întocmit de Lechner Ödön deoarece implementarea planurilor inițiale nu se încadra în buget. Pekár a păstrat cele trei niveluri doar sub turn, restul clădirii având un singur etaj. Cu excepţia intrării principale care se face pe scări cu multe trepte, accesul de pe stradă a fost amplasat la nivelul trotuarului. Porţiunea dinspre parc a rămas deschisă deşi în planul iniţial figura construită ca o latură de partulater. 

Pikuley Lajos- administrația orașului l-a numit arhitect șef al orașului. În 1828 a pregătit primul plan de urbanism. El a desenat străzile laterale în direcția bulevardului principal. A permis construirea de case noi doar pe frontul stradal. 

Reisinger Sándor (1875 – 1934) asociat cu Fodor Zsigmond. Reisinger şi-a proiectat propria sa vilă, decorată cu mozaicuri și gresie pe strada Perényi/Octavian Goga la nr. 2. Împreună cu Fodor Zsigmond a întocmit mai multe proiecte de calibru: în 1894 Hotelul Central (Bd. Revoluției 88), moara cu aburi Széchenyi (1899), clădirea Camerei Agricole; astăzi Biblioteca județeană (str. Gh. Popa de Teiuș/Ferdinánd nr. 2), Palatul Nádasdy (Piaţa Avram Iancu/Szabadság tér colț cu strada Mețianu/Forray), în 1905 Şcoala pedagogică de stat  (Bd.Dragalina/Apponyi körút 7), clădirea Fabricii de automobile MARTA de pe Calea Aurel Vlaicu/Pécskai út. Cei doi au proiectat şi clădirea centrală a Universității Franz Józef din Cluj. 

Steiner József – născut la Solt în 1874 a obținut diploma la Universitatea de Tehnică din Budapesta unde a devenit asistent al lui Czigler Győző. S-a mutat la Arad în 1899 unde a devenit unul dintre cei mai solicitați arhitecți. El a proiectat palatul Regionalei Căilor Ferate de Stat MÁV (CFR) de la Podgoria. Proiectele sale erau în primul rând clădiri în stil Art Nouveau, cele mai importante fiind: clădirea lui Domán István în 1902 (pe strada Unirii/Petőfi nr. 14), vila Urbán în 1904 (str.Cloșca/Szent László nr. 4), casa Doamnei Rónai (str.Ferdinánd/Gheorghe Popa de Teiuș la nr. 9), palatul Kintzig în 1902 (pe strada Lucian Blaga/Templom la nr.11), Şcoala de fete în 1911 (pe strada Lucian Blaga/Templom nr. 9), vila baronului Andrényi din Moneasa, propria casă de raport în 1910 (Bd.Decebal/Erzsébet körút nr.37) și a întocmit proiectul reconstrucției complete a fațadei farmaciei Rozsnyay (din piaţa Avram Iancu/Szabadság tér colţ cu strada Nicolae Bălcescu/Eötvös) în 1902. 


Szantay Lajos

Szántay Lajos (1872 – 1961) – După ce a absolvit la Budapesta o şcoală industrială  a studiat arhitectura la Zurich. A întocmit proiecte de la sfârșitul anilor 1890. Au rămas 72 de clădiri finalizate și 16 schiţe. Proiectele sale cele mai semnificative: Palatul care îi poartă numele la colțul străzilor Horia/Széchenyi și Episcopiei/Batthyány (în 1905), Biserica evanghelico-luterană („Biserica roşie”-1906) și Palatul Luteran, depozitul Andrényi de pe Calea Curticiului/6 Vânători în 1912, Palatul Bohus pe colțul dintre Bd.Revoluției și strada Vasile Goldiş/Zrinyi, Palatul Cultural (1912–1913), sala de rugăciune a Bisericii reformate din centrul orașului între cele două războaie mondiale, clădirea modernă a fermei de suine Ceala. La comanda familiei baron Neuman a întocmit planul primului ansamblu rezidenţial pentru angajaţi din Arad; colonia UTA formată din clădiri de locuit, o grădiniță și magazine. Szantay a murit în mizerie. Din 2011 o placă îl comemorează pe peretele palatului care îi poartă numele, dar la împlinirea a 100 de ani de la construirea Palatului Cultural în holul acestuia a fost amplasată o placă comemorativă bilingvă în onoarea lui. 

Szömörkenyi Rudolf - între cele două războaie mondiale i s-a încredințat reconstrucția clădirii fostului sediu al Camerei de Comerț și Industrie (strada Gheorghe Lazăr/Simonyi colţ cu Bd. Dragalina/Apponyi körút) pe care a înălţat-o de la două la trei etaje și i-a reconstruit fațada (între 1924 şi 1925). A proiectat și construit Casa de Cultură a Minoriţilor (str.Lucian Blaga/Templom nr. 2-4) în 1926,  iar apoi stadionul ITA (UTA) în 1945 la comanda baronului Francisc Neuman. 

Milan Emil Tabacovici

Milán Emil Tabaković (1860–1940) născut în Arad, absolvent de arhitectură la Budapesta. În 1894 a deschis un birou de proiectări la Arad. Cele mai semnificative proiecte de clădiri publice ale sale sunt: Biserica minoriţilor - Catedrala romano-catolică din centrul orașului (1902–1904), spitalul public județean, cazarma de cavalerie de pe strada Pecicăi (Calea Aurel Vlaicu), Spitalul de pediatrie Andrényi (1905), căminul Asociației Învățătorilor din Comitatul Arad (strada Romulus Cărpinișan/Besze János). El a proiectat prima parte a Palatului Neuman, construită pe trei fronturi stradale la colțul format între Bulevardul central și strada Széchenyi/Horia în 1891, apoi o serie de clădiri Art Nouveau: în 1900 Palatul Földes la colțul străzii Deák Ferenc/Eminescu cu str. Lázár Vilmos/Ştefan Cicio Pop, sediul Asociației Lojii Masonice (Bd. Dragalina la nr. 30, vis-a-vis de Colegiul Pedagogic), Palatul Sârbesc (Piața Sârbească/Szerb tér nr. 7-8), în 1907 casa de raport Kovács (str. Grigorescu /Maros nr. 5), casa lui Nicolae Oncu pe strada Eminescu/Deák Ferenc nr. 37), casa inginerului șef al orașului Nachtnébel Ödön în 1911 (str. Ghiba Birta/Kórház nr.18) și casa de raport de pe strada Episcopiei/Batthány numărul 3. În afara Aradului a proiectat edificii la Bratislava (Teatrul de vară), Békéscsaba (depozitele publice), Baia Mare (școli). 

Vítezlő Rigel Antal - se știe puțin despre activitatea și viața lui. Începând cu anul 1834 timp de trei ani a construit clădirea spitalului orășenesc care îndeplinește până astăzi aceeași funcție la colțul dintre Piața Ferenc (astăzi Mihai Viteazul) și parcul păduricii.