Asistența medicală și asociațiile de caritate din Arad

Asistența medicală arădeană în secolul XIX și la începutul secolului XX. Asociațiile caritabile din Arad. Capitol scris de Lehoczky Attila în volumul "Aradul merge înainte!" Versiunea în limba română: Gabriel Roman

Printre principalele caracteristici ale unui oraș modern sau în curs de modernizare în secolul al XIX-lea a fost adoptarea valorilor civice și al unui spirit progresist, motiv pentru care orașele exigente investeau mult în viața culturală, în școli, dezvoltare urbană, precum și în susținerea instituțiilor care erau considerate părți ale vieții civice. Acestea din urma includeau societățile de caritate, iar apoi cele din viața sportivă care și-au făcut simțită prezența din ce în ce mai intens în a doua jumătate a secolului. 

Asistența medicală la începutul secolului

Strădaniile pentru organizarea asistenței medicale și construcția de spitale își are originea în secolul al XVIII-lea fiind unul dintre scopurile principale ale Aradului reîntemeiat, deși tratamentele practicate la vremea respectivă erau încă în stadiu incipient în comparație cu cele disponibile astăzi, iar vindecarea și însănătoșirea nu erau garantate. Cu toate acestea, locuitorii orașului au susținut de la început construcția și funcționarea unei unități de îngrijire a sănătății. Deși un spital în sensul adevărat de astăzi nu s-a construit mult timp se efectuau tratamente în mai multe clădiri, de exemplu lângă mănăstirea franciscană din noua cetate. În cazul Aradului se poate vorbi practic de îngrijiri de tip spitalicesc începând cu anul 1775. În 1817 în oraș funcționau două unități medicale mici unde puteau fi îngrijiți în total 107 pacienți. Construcția spitalului modern a început în 1834 la îndemnul prefectului Orczy Lőrincz – acesta ocupându-se personal de chestiune deoarece în timpul epidemiei de holeră care a avut loc cu puțin timp înainte (în anii 1831-1832) în comitat au decedat circa 3.000 de persoane, iar în oraș au avut loc circa 300 de decese. Tratamentele se efectuau în clădirea de pe colțul pieții Deák Ferenc (Piața mică) încă din 1834, deși unitatea a fost inaugurată oficial abia în 1836. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-a produs un adevărat salt calitativ și cantitativ în domeniul sănătății. Odată cu dezvoltarea și urbanizarea orașului, numărul de medici, al unităților medicale și al instituțiilor și organizațiilor conexe a crescut semnificativ. În 1912 în oraș lucrau 51 de medici, 15 stomatologi, 13 farmaciști și 54 de moașe, astfel încât serviciile de îngrijire medicală raportate pe cap de locuitor se situau la standardele epocii. Unsprezece farmacii erau antrenate în tratarea pacienților, printre care se numărau farmaciile de renume regional Földes și Rozsnyay. În oraș funcționau patru spitale: Spitalul Public Județean Arad, Spitalul Orășenesc de Copii Arad fondat de baronul Andrényi Károly, Spitalul Israelit și Spitalul Orășenesc de Boli Infecțioase; pe lângă acestea existând și un laborator care efectua analize medicale în serviciul pacienților. Pe lângă medici de elită, mai mulți primari ai orașului și personalități cunoscute și-au asumat un rol în conducerea acestora. Prin urmare se poate afirma că tratarea bolilor și îngrijirea medicală era o chestiune publică importantă pentru municipalitate. În oraș funcționa Asociația Medicilor Arădeni și filiale orășenești și județene ale Asociației Naționale de Medicină care coordona funcționarea sistemului medical. 

Asociații caritabile

 Regimul dualist a crescut și mai mult numărul instituțiilor și societăților de caritate existente anterior care până în ajunul primului război mondial acopereau în mare măsură nevoile sociale și de asistență. După 1900 cetățenii care se confruntau cu dificultăți puteau apela cu încredere la aceste organizații care concomitent cu dezvoltarea orașului au devenit puternic capitalizate și acceptate pe scară largă, iar grație unor membri prestigioși ai conducerii beneficiau și de o excelentă rețea de contacte. O caracteristică a epocii era practica conform căreia asociațiile și organizațiile de caritate erau conduse de membrii ai aristocrației care contribuiau în mod semnificativ la funcționarea acestora prin contribuțiile vărsate. În aceste organisme se găseau în număr mare doamne din aristocrație, dar erau prezenți și politicieni celebri, consilieri sau medici. Instituțiile puteau fi împărțite în patru mari categorii, a căror caracteristică comună era faptul că practicau activitățile caritabile în zonele în care statul era mai puțin sau deloc prezent. Una din categorii era formată de grupul asociațiilor pentru protecția copilului, dintre care șapte erau prezente în Arad, ceea ce reprezenta un procent de aproape 25% din toate instituțiile caritabile din oraș. A doua categorie era formată din asociațiile care ajutau pacienții (și asigurau suport pentru funeralii); șase de acest tip funcționau în Arad, numărul lor mare reflectând problemele legate de traiul zilnic și de starea de sănătate a claselor mai sărace. Al treilea grup mai mare era cel format din asociațiile generale de caritate printre care mai multe au fost înființate anterior. Se caracterizau prin faptul că erau împărțite în asociații separate de bărbați și de femei și operau cantine ale săracilor sau adăposturi, furnizau asistență prizonierilor și refugiaților, etc. În Arad funcționau zece astfel de asociații, având o pondere mai mare de 30% din totalul instituțiilor de gen. Al patrulea grup includea companiile de asigurări și societățile de asistență profesională. Este de evidențiat rolul comunității israelite din Arad care a fost foarte activă în domeniul asociațiilor caritabile, 20% din toate instituțiile israelite (șase la număr) îndreptându-și atenția și activitățile către evreii locali. Evreii își asumau un rol și în conducerea altor asociații. Toate acestea reflectă buna organizare a comunității, ai cărei membri au contribuit activ la urbanizarea și dezvoltarea orașului. 

În Arad funcționau următoarele asociații și instituții caritabile mai importante, cu numele susținătorilor celebri trecut între paranteze: 

1. Fondul de asigurări a muncitorilor din sectorul Arad (asocierea cu un comitet de aproape 200 de membri includea proprietari de fabrici, muncitori, funcționari publici). 

2. Asociația pentru Protecția Copilului “Crucea Albă” Arad (prezidată de contele Károlyi Gyula, vicepreședintele fiind prefectul Urbán Iván. În conducerea sprijinită de un comitet cu peste 150 de membrii se afla și baronul Andrényi Károly, precum și mulți avocați și medici). 

3. Comisia de Azil pentru Copii Arad (conducerea era asigurată de soția contelui Károlyi Gyula, baronul Neuman Daniel de Végvár, viceprimarul Dálnoki Nagy Lajos, medicul-șef al comitatului Dr. Borsos Béla, medicul-șef al orașului Dr. Tisch Mór, primarul Varjassy Lajos și alții) 

4. Prima Societate a Industriașilor Arădeni de asistență a pacienților și înmormântări. 

5. Orfelinatul Israelit Arad (condusă de Nemess Zsigmond, președinte al comunității religioase, iar printre membri se regăseau: Bing Vilmos, Neuman Adolf de Végvár, Neuman Daniel de Végvár). 

6. Asociaţia Israelită de Căsătorii Arad. 

7. Societatea de ajutor reciproc a Tipografilor de Carte Arad. 

8. Asociația de limbă maghiară pentru Pacienți și Înmormântări. 

9. Asociația ospătarilor arădeni. 

10. Societatea de Ajutor Civic și Funerar Arad. 

11. Asociația Civică de Caritate Arad (înființată în 1831, condusă de Sarlot Domokos). 

12. Asociația de Ajutor a Studenților Săraci din Arad (condusă de văduva colonelului Hauser Károly și de un comitet cu peste o sută de membri). 

13. Asociația tovărășească israelită Gemiluth-Cheszed (promotoare a faptelor de binefacere). 

14. Orfelinatul orașului Arad (președinte: primarul Varjassy Lajos, vicepreședinte Káldas Kálmán). 

15. Chewra Kadischa (comunitate evreiască fondată în 1703 condusă de dr. Nemess Zsigmond). 

16. Comitetul fondat pentru protecția copiilor abandonați (președintele său era Institoris Kálmán, printre membrii se numărau medici-șefi ai orașului și mai mulți consilieri). 

17. Prima Societate de ajutor și asistență funerară a bolnavilor din Arad. 

18. „Pâine gratuită” (asociația de caritate a cotidianului Aradi Közlöny). 

19. Asociația caritabilă israelită (prezidată de Glück Károly). 

20. Asociația Caritabilă a Femeilor Israelite (condusă de soția baronului Neuman Daniel de Végvár). 

21. Asociația de ajutorare a bolnavilor și asistență funerară Kossuth Lajos. 

22. Azilul Regal de Stat pentru Copii din Ungaria (conducerea era formată în special din medici). 

23. Asociația muncitorească maghiară pentru pensie şi handicap - filiala Arad. 

24. Comitetul Cantina Populară-Népkonyha (prezidat de soția baronului Neuman Daniel de Végvár, comitetul de conducere având aproape o sută de membri). 

25. Asociația Civică a Femeilor Binevoitoare (instituția înființată în 1841 era condusă de primarul Varjassy Lajos și văduva baronului Purgly Lajos și avea în rândurile sale multe doamne aristocrate și soții de personalități cu notorietate). 

26. Azilul Civic (a funcționat ca și cămin pentru bătrâni, managerul acestuia a fost dr. Tisch Mór, medicul-șef al orașului). 

27. Asociația de ajutorare a deținuților (președintele a fost dr. Fábián Lajos, printre membrii s-au numărat contele Károlyi Gyula, Kilényi János, președintele Oficiului de Audit și mai mulți avocați). 

28. Casa municipală a săracilor (administratorul era Denczig Béla). 

29. Asociația “Crucea Roșie” (avea comitete orășenești și județene).