Subotica – orasul Art Nouveau si lacul Palici

Subotica a fost, pentru prima dată, menționată în documente scrise în 1391 ca Zabatka. De atunci a schimbat peste 200 de nume. Cele mai cunoscute nume au fost: Szent-Maria, Maria Theresia Polis, Maria Theresienstadt, Szabadka și Subotica. A devenit o așezare de mai mare importanță după cucerirea tătarilor de la începutul secolului al XIII-lea. 

În 1779 Subotica a obținut statutul de Oraș Regal Liber care a adus o mai mare autonomie și privilegii orașului și, de asemenea, a atras antreprenori: meșteri și comercianți din Europa Centrala. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după racordarea orașului la calea ferata (1869), s-a dezvoltat vertiginos comerțul cu mărfuri agricole și bovine. Industrializarea a cuprins orașul la sfârșitul secolului al XIX-lea. Subotica a devenit un oraș modern din Europa Centrala. 

Palić, lacul și așezarea cu același nume se află la 8 km est de Subotica. Palić oferă ceva nou, irepetabil și inedit în orice anotimp. Facilitățile remarcabile construite la începutul secolului al XX-lea: Turnul de apă, Terasa Mare, Lidoul Femeilor și Pavilionul de Muzică, Parcul Mare, lacul binecunoscut, pacea și liniștea fac din Palić un spațiu ideal pentru odihnă și relaxare. În prezent Palić oferă hoteluri de înaltă categorie, vile de lux renovate și confortabile construite în așa-numitul „stil Palić” extinse cu mai multe locuri de cazare, precum și posibilitati de cazare privată. Restaurante și baruri excelente, terenuri sportive și de agrement, trei plaje, grădina zoologică, o varietate de evenimente, viață culturală dinamică, divertisment și facilitățile suplimentare se constituie într-o ofertă completă a stațiunii Palić. 

Spre deosebire de multe orașe europene, centrul Subotiței nu este dominat de o catedrală sau de o biserică, ci de clădirea Primăriei. Datorită locației, dimensiunii și arhitecturii ornamentate în stil Art Nouveau, Primăria a devenit un reper, centrul și simbolul Subotiței. A fost construită între 1908 și 1910, iar decorațiunile interioare finalizate în 1912. Se întinde pe o suprafață de aproape 6000 m² cu 16000 m² suprafață brută. Primăria a fost proiectată de Marcell Komor și Dezső Jakab, arhitecți de seamă din Budapesta, aceeași care au proiectat Palatul Vulturul Negru din Oradea și alte edificii monumentale. 

Primăria are o dispunere simetrică cu patru curți/atrii interioare și patru intrări. Pe latura de nord, unde se află un frumos parc și Fântâna Albastră, se află un vestibul cu o scară ceremonială sculptată în marmură, care duce la primul etaj reprezentativ. 

Turnul are 76 de metri înălțime, cu un punct de belvedere la înălțimea de 45,5 metri și o priveliște de neuitat asupra Subotitei și împrejurimile sale.

 În piața de pe latura estică a primăriei se află și clădirea Teatrului Național a cărui renovare este în curs, de asemenea clădirea în stil neobaroc a Bibliotecii Orasenesti. Două sculpturi-atlas care poartă balconul Bibliotecii Orașului fac această clădire foarte atractivă. Monumentul țarului Jovan Nenad din mijlocul pieței este un monument al unui personaj istoric controversat. Biblioteca orașului Subotica este una dintre cele mai vechi instituții culturale din oraș. Este o bibliotecă publică și este instituția-mamă pentru zona Subotica, Bačka Topola și Mali Iđoš. Biblioteca Orășenească Subotica a fost înființată în 1892 la inițiativa lui István Ivanji (1845 – 1917), care a fost fondatorul și primul bibliotecar al Bibliotecii, precum și autorul monografiei mari „Istoria orașului regal liber Subotica”. Dintr-o mică colecție de câteva sute de cărți, biblioteca s-a transformat în 133 de ani de existență într-o bibliotecă care deține aproximativ 400.000 de monografii, 6.000 de publicații periodice și alte materiale. De remarcat este că Biblioteca Orășenească Subotica deține o colecție extrem de bogată de cărți vechi și rare, printre care păstrează și 6 incunabule – cărți de la începutul tiparului, din secolul al XV-lea. 

Mănăstirea și biserica franciscană cu hramul Sfântul Mihail se află pe locul cetății Subotica, construită în 1439 prin eforturile lui Iancu de Hunedoara, ca unul dintre cele mai importante puncte strategice în lupta împotriva turcilor. Biserica a fost înființată în 1730, cu extinderea capelei fondată în 1695 de franciscani la parterul turnului Subotica. Restul locației a fost transformat în 1716 într-o mănăstire. 

Catedrala catolică a fost construită în stilul barocului târziu începând cu 1773 și până în 1779. Planul original a fost schițat de Franz Kaufmann din Pesta. Dimensiunile catedralei sunt de 61 m adâncime, 26 m lățime, înălțimea balconului este de 18 m, iar clopotnița are 64 m înălțime. Catedrala este foarte mândră de picturile de altar. Toate picturile sunt operele pictorului din Pesta, Joseph Schoefft, cu excepția imaginilor sfintei familii care sunt operele pictorului din Munchen; Kaspar Schleibner și a Sfintei Cruci, opera lui Emanuel Walch din Innsbruck. Ei au pictat și bolțile catedralei. 

Catedrală  este cunoscută printre localnici sub numele de Catedrala Mare și este închinată protectoarei Subotiței, Sfânta Tereza de Avila, al cărei efigie se află și pe stema orașului. În 1974 catedrala a fost ridicată la rangul de Basilica minor. 

Pentru sinagoga sa, comunitatea evreiască din Subotica a ales proiectul care a câștigat premiul al doilea la concursul de arhitectură pentru sinagoga din Szeged, făcând astfel din Subotica sediul pentru una dintre „cele mai frumoase sinagogi din această parte a Europei” – așa cum le place să spună cetățenilor Subotiței. Sinagoga a fost construită în 1902, conform proiectului lui Marcell Komor și Dezső Jakab, aceeași care au proiectat Palatul Vulturul Negru din Oradea. 

Biserica ortodoxă sârbă este un exemplu caracteristic de biserici neo-baroc cu elemente decorative discrete cu linii secession realizate pe fațadă, adesea aplicate arhitecturii lăcașelor de cult din acea vreme. Inițial, la biserica construită din material permanent lucrările au avut loc între anii 1723-1726, iar  fondatorul ei a fost negustorul Nikola Dzelebdzija. Multe modificări și completări au făcut ca templul să-și piardă trăsăturile stilistice originale specifice soluțiilor arhitecturale baroc de la începutul secolului al XIX-lea. 

Marea Terasă este cea mai importantă clădire din Palić, construită în stilul secession. Clădirea a fost construită în 1912 de celebrii arhitecți budapestani Marcell Komor și Dezső Jakab. După un secol, Terasa Mare este cel mai important centru de congrese din împrejurimi. Dispune de trei săli de conferințe, cu o capacitate maximă de 360, 50 și 20 de locuri destinate congreselor, conferințelor, întâlnirilor și diverselor expoziții, evenimente și spectacole. 

Sursă: Organizația turistică a orașului Subotica